de Doal Core » 16-Oct-2018, 19:37
Ălea sunt un fel de puseuri. Cum avem eu când mi se făcea rău pe stradă deodată sau oriunde. Erau mai de scurtă durată pe un fond depresiv major. La tine mai e şi lipsa de ocupaţie care accentuează situaţia. Cel mai bine îmi era când dormeam că nu ştiam nimic, când mă trezeam mi se făcea rău în câteva minute încât incepeam să am coşmaruri.
Dacă ai băga ceva ocupaţie muncă una alta, ai mai lua din resursele alocate virusului şi le-ai da acelui proces. Şi contează şi o satisfacţie personală mare, reuşite în viaţă sau în activităţi, o atitudine pozitivă a oamenilor din jur. Dacă tu ai doar nimicuri sau eşecuri, toată lumea te înjură peste tot în loc să te laude e normal să îţi fie mai rău. La mine era invers, lucruri care au dus la un rezultat bun ulterior, cam după vreo 6 luni deja mă cam reabilitasem, după un an era şi mai bine, după 1,5 ani era ca şi cum n-ar fi fost. La tine aceste etape n-au existat.